Șofat pe timp de iarnă – Sfaturi uzuale care au trecut proba de foc

În cazul în care, după trecerea nopţii ne trezim cu o grămadă de zăpadă, o lopată mică din portbagaj ne va oferi o bucurie mare, la care vom pute ajunge prin „lucru manual”  relativ redus, şi cu care vom putea îndepărta în mare nămeţii care ne-au capturat maşina. La maşinile mai vechi ne-ar fi de ajutor un spry dezgheţare încuietori, care trebuie păstrat în buzunar, pentru că fiind pe partea opusă a încuietorii îngheţate, utilitatea îi scade dramatic.

Întorcându-ne la zăpadă, nu strică să avem şi o mătură la îndemână să eliberăm complet maşina de zăpadă. Acest lucru este important, pentru că masa de zăpadă pornită în timpul mersului ar putea speria pe cel din urma noastră, îi poate deranja vizibilitatea sau îi poate chiar avaria maşina. La frânare sau în curbă, masa de zăpadă prăbuşită ne poate obtura vizibilitatea, dar prezintă pericol şi faptul că astfel vom aduce zăpadă pe carosabil de altfel uscat, la care ceilalţi participanţi la trafic nu se aşteaptă.

Pentru maşinile mai înalte, în unele cazuri şi o frânghie este potrivită, cu care, aruncată peste maşină şi trasă pe lungimea ei, putem curăţa mare parte din zăpada de pe acoperişul maşinii. În acest scop se poate folosi şi cablul de remorcare, care oricum e bine s-o avem în maşină. Dacă carosabilul alunecos ne face probleme la pornire, ne poate fi  util un săculeţ de nisip, pe care l-am pregătit cu grijă în portbagaj şi pe care astfel îl putem împrăştia sub roată.

Dacă am pornit la drum, este important  să şi rămânem fizic pe el. Asta nu o garantează în totalitate nici anvelopele de iarnă, dar totuşi aduc o contribuţie importantă. Nu ştiam, să plâng sau să râd, când întrun ambuteiaj, format din cauza unei ninsori neaşteptate, multe dintre maşinile staţionate în faţa mea, alunecau încet dar sigur de pe carosabil din cauza înclinaţiei minime a drumului, vreme ce eu îmi făceam probleme numai din cauza carburantului care era pe terminate. Vorba vine, merită să alimentaţi mai mult combustibil decât vă cere parcurgerea distanţei preconizate, pentru că oricând se poate întâmpla să fiţi nevoit să faceţi un ocol sau să rămâneţi blocat în ambuteiaj. Lipsa de carburant nu înseamnă numai imposibilitatea de deplasare dar vă lipseşte şi de posibilitatea de a încălzi cabina. În unele cazuri până şi o canistră plină cu carburant poate avea justificare, şi  înainte de pornire să verificăm neapărat şi cantitatea de soluţie anti-îngheţ parbriz!

Dacă totuşi ajungem la oprire forţată, este extrem de important să avem pături calde, nişte alimente, băutură destulă pentru a trece cu bine o staţionare mai îndelungată. În scopul înlesnirii unei porniri cât mai devreme posibile, cablul de pornire poate fi de un ajutor real (merită cumpărat unul mai scump cu garanţie, pentru că la cele ieftine sunt multe rebuturi), dar să avem la noi şi mănuşi, pentru că e o binecuvântare cerească dacă nu trebuie să prindem metalul îngheţat la o eventuală schimbare de roţi, iar cine porneşte în munţi să nu uite nici lanţul de zăpadă!

Probabil v-aţi săturat de nenumăratele sfaturi bune în legătură cu circulaţia în condiţii de iarnă. Totuşi, printre acestea există câteva de care se pomeneşte mai rar, care de obicei cad pradă uitării, dar prin care s-ar putea evita o sumedenie de neplăceri. Uitaţi-vă, aceasta este lista, care oricum merită parcursă dacă porniţi pe zăpadă sau în locuri unde vă aşteaptă vreme aspră.

Primul lucru care ne întâmpină la ieşirea din garaj este aburirea parbrizelor, la care câteodată nici suflarea de aer nu face faţă. Merită să avem la îndemână o cârpă potrivită pentru ştergerea aburilor sau chiar un burete conceput anume pentru acest lucru, ca să avem vizibilitate bună în timpul conducerii. La maşinile mai vechi sau chiar la unele noi, umezeala poate forma un strat de gheaţă pe interiorul parbrizului, pentru care să avem întotdeauna şi un raclor pentru gheaţă, care probabil va fi foarte util şi după o parcare mai îndelungată sub cerul liber.